duminică, 8 mai 2011

Faust - r. Silviu Purcarete

Un spectacol din care n-am inteles nimic.. de parca ar fi fost in germana, neunitar.. dar impresionant.. paradoxal m-au impresionat scenele de teatru clasic, si nu partea de show semiinteractiv, de care auzisem si fata de care aveam alte asteptari..
Intalnirea concomitenta cu piesa si mitul lui Faust, au fost pentru mine o placuta revelatie.. problema se pune la mai multe niveluri in piesa lui Goethe, care este prelucrarea culta a unor legende care inca de la inceput au continut ideea liberului arbitru.. idee prezenta si in armonioasa piesa Viata e vis, a lui Calderon de la Barca.. Sub acest aspect spectacolul a reusit.. si anume, Faust ezita in permanenta intre bine si rau.. si reprezinta mai tot timpul binele.. raul fiind preluat de dedublarea sa, personajul Mefisto..
Revenind la piesa, pe un strat initial sta credinta in existenta diavolului, specifica epocii.. pe un al doilea ideea de cautare a omului, de perfectionare, de estetica a iubirii.. pe un al treilea, cel mai inalt (prezent mai mult la Goethe decat in alte variante) ideea de alternativa a cunoasterii prin traire artistica..  Eu n-am receptat niciunul din aceste straturi in timpul spectacolului, au fost difuze pana la ratacire.. moralitatea a fost indoielnica desi prezenta.. febrilitatea umanista, cam desueta cei drept, a lipsit cu desavarsire.. iar alternativa cunoasterii n-a fost prezenta pentru ca n-a existat cunoastere si deci nici opozitie..
Era poate interesant de prezentat personajul istoric real, care a fost un sarlatan.. S-a optat pentru o combinatie clasica intre doctor necromant, ingropat in hartii.. preparator de licori si profesor.. totul a fost luat mult mai in serios decat in d-ale carnavalului. Nu au existat elemente comice.. dar nici tragice..
Un bun dramatism l-a introdus prezenta unor copii in scena.. diavolul a fost la limita credibilului si moartea din final de-a dreptul comica.. efectele speciale cu oameni monstruosi slabute.. miscarea scenica a dracilor buna, dar cu repetari.. mefisto a schimbat vreo 3 registre de miscare cel putin.. ceea ce a fost interesant.. o usoara nesiguranta in efectele speciale a domnit peste tot spectacolul.. erau sa zic asa bine gandite, dar mediu executate..
Un spectacol nu cu mult mai interesant decat d-ale carnavalului.. dar care merita totusi vazut.
Punerile in scena ale lui Purcarete mi se par totusi pentru marele public.. respecta in linii mari piesa, nu sunt vizionare.. desprind un stil din cele 3 piese vazute deja si pot spune ca e interesant.. dar la nivel de inventivitate scenica punctuala si nu ca viziune de ansamblu.. mesajul nu e pasional si nu e clar. De aia fiecare intelege din faust ce poate.. eu destul de putin. Imi pare extrem de rau ca nu am citit inainte piesa, asadar cred ca am un motiv de a revedea spectacolul.