Despre Avalansa nu stii ce sa spui intai, ca este o lume de basm pigmentata curajos de Radu Afrim cu o salata de cruditati de viata, sau un spectacol de miscare marca Marius Manole, care si cand e in background ne arata niste flic-flac-uri sau de-ale dansului sau de ce nu, o adevarata poveste de viata mai ceva ca o filosofie redata de personajul haios dar just, batranul interpretat de C-tin Cojocaru, a carui voce groasa iti da fiori, cand si-o foloseste la un moment dat.. Nici Ilinca Tomoroveanu in rolul mamei care a inghitit multe sau Rodica Popescu in rolul victimei, ca sa ma exprim asa, nu imi erau necunoscute.. deh, avem si noi starurile noastre recognoscibile. Chiar ma gandeam in timpul piesei.. ce soarta sa fi un star de Bucuresti.. sa nu stie lumea cat esti de simpatic.. si cati nu or fi ca ei. In incheiere, multumesc scenografei Iuliana Valsan pentru generozitatea cu care a decorat scena, dintr-o bucatica de la margine avand si eu ocazia sa musc.. :)
Avalansa e o piesa cu un subiect clasic, moralizator in care s-au inserat o gramada de elemente stradale, glume, etc. binevenite si elemente fantastice, si mai bine venite.. inceputul piesei de exemplu m-a facut pentru cateva momente sa cred ca am gresit sala si din greseala am intrat in masina timpului care m-a trimis undeva intr-o lume in care am visat din totdeauna sa fiu, dat nu am avut puterea sa mi-o imaginez..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu